Fă-ți EUROPA ACASĂ! Tînărul care ne demonstrează că ȘI LA NOI SE POATE

Europa ne-a deschis portile nu ca sa fugim din tara, ci ca sa ne putem intoarce mai usor acasa. Putem sa calatorim fara vize, sa vedem cum traiesc europenii si sa ne intoarcem in tara noastra ca sa ne facem aici Europa. Acum economia Moldovei se tine in cea mai mare parte pe umerii migrantilor care trimit in tara bani. Pe de alta parte, fara sutele de mii de moldoveni imprastiati prin lume, tara noastra imbatraneste. Nu are cine investi aici si respectiv ramanem si fara brate, dar si fara locuri de munca. Un tanar din satul Sipca, raionul Soldanesti a muncit ani buni in Marea Britanie, dar s-a intors acasa. Stefan Sandic a decis sa-si reanimeze satul ramas pe jumatate pustiu, asa ca l-a umplut de afaceri. A castigat granturi peste granturi, a atras bani din programe europene, iar in proiectele sale si-a implicat rudele si prietenii pe care i-a convins sa se intoarca acasa din diferite colturi ale lumii.

Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV: “Multi moldoveni care au plecat peste hotare si au prins gustul unui trai european, inca mai cred ca sa te intorci in Moldova inseamna sa te autocondamni la saracie. Dar, haideti sa cunoastem astazi un om care a demonstrat ca lucrurile nu sunt deloc asa.”

El este Stefan Sandic. L-am gasit trebaluind in una dintre prisacile pe care si le-a deschis in satul sau natal.

Are 12 prisaci de acest fel. In total peste o mie de stupi de albine. O afacere care ii merge acum ca… unsa cu miere si creste ca pe drojdii.

Acest om a demonstrat ca si in tara ta poti avea un trai cu gust. Cu gust dulce. Dar a inteles acest lucru dupa ce timp de 7 ani a lucrat ca robul la englezi. Pana intr-o buna zi cand si-a spus: ajunge!

Stefan SANDIC, TANAR REVENIT ACASA: “Revenirea e un adevarat soc. E foarte greu. Multi imi spuneau: rupe pasaportul, altfel o sa vrei sa te intorci in Marea Britanie.”

In tara a luat totul de la zero. Adica, de la o foaie de hartie pe care a scris un proiect de afacere. A atras bani din programul destinat migrantilor, Pare 1 plus 1, de la IFAD si dintr-un proiect destinat tinerilor (PNAET) si stup cu stup, cu mainile sale, si-a facut cea mai mare retea apicola din Moldova.

 Stefan SANDIC, TANAR REVENIT ACASA: “Acum, sigur, nu mai vreau sa ma intorc la englezi.”

 A deschis si o minifabrica de confectionare a stupilor. Printr-un proiect european finantat de Austria si-a adus strunguri moderne, si un colector mobil de miere – un adevarat laborator pe roti.

 Stefan are grija sa-i angajeze in special pe  satenii, reveniti de peste hotare ca si el. Acest barbat a lucrat in Rusia, dar s-a intors in sat si e multumit ca are aici un loc de munca.

 Sergiu CERNEI, REVENIT DIN RUSIA: “Am venit si mi-am gasit de lucru la Stefanica, nu mai vreau in Rusia. E mai bine acasa, langa copii.”

 Iar sirul investitiilor europene atrase la Sipca a continuat. Bani din proiecte a adus chiar si la o stana de la marginea satului,  iar pe un deal a pregatit deja hangarul pentru un motodeltaplan, finantat partial de japonezi.

 Sorina OBREJA, REPORTER PRO TV: „In curand, in acest hangar va ajunge un motodeltaplan care va fi folosit la stropitul viilor, livezilor si a culturilor agricole, o afacere care siguranta va aduce profit, pentru ca nu exista concurenta.”

 Pilotul care il va conduce, este si el un bun prieten de-al lui Stefan pe care l-a convins sa revina din Israel.  

 Radu BULINSCHI, REVENIT DIN ISRAEL: “Am lucrat mai multi ani in Israel, acum am un loc de munca aici, voi fi pilot. In Israel nu ma mai intorc.”

 L-a adus si pe fratele sau acasa din Anglia, iar pe parinti i-a facut oameni de afaceri, construindu-le doua sere pentru legume.

 Zinaida SANDIC, MAMA: “Eu le-am spus: veniti acasa, ca painea e tot mai buna in tara ta, strainul e strain.”

 Iar energie si idei are inca multe. Acum planteaza o livada deosebita.

 Stefan SANDIC, TANAR REVENIT ACASA: „Se va numi „O suta de produse pentru o suta de oameni”. Am plantat mere, pere, cirese, mure, zmeura, si multe altele.”

 Si vrea sa deschida o pensiune agroturistica. In proiectele sale vrea sa implice cat mai multi migranti. Si in acest fel satul sau, care pare ca se stinge, sa renasca.

Accente Economice cu Ștefan Sandic

Lansarea mini incubatorului de afaceri in s.Șipca, Șoldanesti

Lansarea mini incubatorului de afaceri in sat. Șipca Soldanesti. Semnarea procesului verbal de formarea a grupului de 9 intreprinderi tinere in apicultura, cu reprezentanti de la IFAD si directia Agricola Șoldanesti

Incubator de afaceri

European Union Assistance for the Economic Development

Cum să găsești granturi și să-ți orientezi afacerea nu doar pentru tine

Inițial, Ștefan Sandic din satul Șipca, raionul Șoldănești, nu a vrut să plece în străinătate. Finisându-și studiile în cadrul departamentului de agronomie al Universității Agrare, la specializarea „selecție și genetica”, el se gândea să aplice la doctorat.

Însă nu a putut profita de această oportunitate, deoarece, în anul 2005, salariul pe care i-l propuneau pentru lucrul după specialitate era de 600 lei. Ar fi fost imposibil să trăiești pe acești bani. Acea sumă arăta destul de ciudat, în comparație cu cei 1000 de lei, pe care Ștefan îi câștiga zilnic, în cadrul practicii, fiind student în anul patru în Anglia.
Pe baza unei vize studențești, Sandic a plecat din nou în Marea Britanie, să studieze engleza la colegiu, iar ulterior s-a adresat la o agenție de ocupare a forței de muncă. I-a fost propus să lucreze ca operator pe o linie de producție a alimentelor într-o companie mare. Ștefan spune cu mândrie că el a fost unicul lucrător de acolo care avea pașaport moldovenesc (nu românesc), plătea impozite, interacționa cu sindicatul – cu alte cuvinte, a fost pe picior de egalitate cu toți. În decursul a cinci ani, a înaintat în carieră până la postul de manager.
„- Nu planificam să rămân acolo. Vroiam să mă însor, să-mi cumpăr casă, „masă”, să am bani. În anul 2010 mi-am atins scopurile și m-am întors acasă. În Moldova, am căutat de lucru după specialitate jumătate de an, timp în care eram într-un șoc continuu. Având un CV bun, eram deseori invitat la interviuri, unde întrebam de durata zilei de muncă, salariu, condițiile de muncă etc. Mi se răspundea că oficiul meu va fi o mașină, iar restul elementelor arătau mult prea vag. În asemenea condiții, am început să mă gândesc la deschiderea unei afaceri proprii și, totodată, am înțeles că îmi pot permite să studiez la doctorat în cadrul Academiei de Științe a Moldovei (am absolvit anul trecut). Astfel, în luna august a anului 2010, am înregistrat Făguraș de Aur SRL, căci tatăl și bunicul meu au fost apicultori. În căutarea unui sprijin financiar, am ajuns pe site-ul ODIMM (Organizația pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii). Acolo am urmat niște cursuri pentru antreprenorii începători, care mi-au fost de un mare folos”, – își amintește Ștefan Sandic.
Prima finanțare a primit-o prin proiectul PNAET (din linia de creditare a Ministerului de Finanțe), precedată de un proces birocratic lung și anevoios. După ce i s-a zis la Ministerul de Finanțe că nu se află pe listele cu beneficiari, Ștefan a hotărât să emigreze cu familia sa în Canada. Însă, în aceeași zi i-a fost dat un telefon din bancă și i s-a comunicat faptul că banii au fost alocați în cont – 300 mii lei. După ce a plătit partea de credit din această sumă – 180 mii lei, 120 de mii i-au fost lăsate în calitate de grant. Totodată, Ștefan a devenit primul beneficiar al grantului de 200 mii lei în cadrul proiectului destinat lucrătorilor migranți PARE 1+1. Aceste fonduri, inclusiv și cele personale, au fost direcționate pentru achiziționarea stupilor de albine și echipamente. Actualmente, Făguraș de Aur SRL dispune de 1000 de stupi.
Treptat, Ștefan a început să aibă încredere în stat și să fie sigur de faptul că în Moldova te poți ocupa de business. Datorită acestui fapt, el și-a convins fratele, Iulian, care lucra la construcții în Cehia, să se întoarcă în Moldova. Iulian și-a creat o întreprindere proprie și a primit un grant de la PARE 1+1. I-au urmat exemplul și alți prieteni, care lucrau în străinătate. Ei, de asemenea, și-au deschis întreprinderi în domeniul apiculturii. Toate cele cinci entități de afaceri intenționează să formeze un grup de producători, fapt care le-ar permite să primească o finanțare suplimentară prin programele de granturi și să-și soluționeze mai ușor problemele legate de afacere.
Următorul proiect de donații a fost Hilfswerk Austria în Moldova, programul „Remitențele dezvoltă comunitățile din Republica Moldova”. Printre cei șapte beneficiari, care au câștigat concursul, a fost și Ștefan Sandic. În opinia lui, acesta a fost cel mai bun proiect de donații, deoarece consultanții Hilfswerk se implică mai activ în colaborarea cu beneficiarii de finanțare. Ei au organizat cursuri de instruire până la distribuția de granturi și apoi au reglat feedbak-ul, continuând să contacteze cu „discipolii” săi, ajutându-i. „- În acea situație, aveam nevoie de investiții pentru dotarea tehnică. Vroiam să implementez ceva inovator pentru apicultura autohtonă, pentru ca, în primul rând, să le arăt colegilor mei și să le dau un exemplu spre care să tindă, iar în al doilea rând, pentru ca utilajul să poată fi utilizat și de către alți apicultori. Cu un grant de 15 mii euro, Hilfswerk a procurat un laborator mobil cu echipamente destinate extragerii de miere. Productivitatea lui este de 300 kg/oră, fiind, de asemenea, destinat colectării și altor produse din apicultură. Am reușit să îl și testăm vara trecută. Ne sună mulți apicultori și ne pun diverse întrebări legate de laborator și apoi vin să-l vadă.
Urmând calea inovației, în cadrul proiectului Ministerului Economiei, care include grantul Guvernului Japonez (40% din finanțare), am procurat în leasing un trike destinat serviciilor pentru protecția plantelor. El pulverizează substanțele de protecție pe un hectar de teren timp de o secundă. Pentru mine, ca apicultor, este foarte convenabil acest fapt, pentru că voi controla tratamentul chimic acolo unde se află stupinele mele, pentru a închide la timp albinele și a le proteja, astfel, de la intoxicare. Este convenabil pentru agricultori, deoarece aceste cheltuieli nu vor depăși sumele plătite pentru serviciile de pulverizare cu ajutorul unui tractor, dar eficacitatea mai fi mult mai ridicată, căci, uneori, măsurile de protecție trebuie să fie luate într-un termen foarte scurt. În plus, vorbim de o calitate mai bună a pulverizării.
În momentul de față, de la începutul anului 2014, colaborez cu proiectul suedez Private Sector Development, care finanțează SIDA. Acest proiect (destinat pe termen de un an) îmi place pentru faptul că învață să te ocupi de o afacere nu doar pentru tine, ci aceasta să fie benefică pentru toți. În Suedia este dezvoltat pe larg Parteneriatul Public-Privat (PPP). Statul caută domenii promițătoare pentru dezvoltare, creează condiții și invită antreprenorii să coopereze. În țara noastră încă nu avem exemple de PPP în domeniul afacerilor. În cadrul acestui proiect, vreau să mă axez mai mult pe satul meu, creând un parteneriat dintre un grup de antreprenori și primăria. Le-am spus consilierilor din consiliul local că, înafară de noi înșine, nimeni nu va face nimic pentru noi. Există proiecte care furnizează bani,

dar noi înșine trebuie să lucrăm. Avem un plan, conform căruia, primăria și câțiva agenți economici, inclusiv întreprinderea mea, ne vom uni forțele pentru a contribui la dezvoltarea satului nostru – Șipca, în primul rând infrastructura lui. Pe lângă aceasta, intenționăm să dezvoltăm în regiunea noastră diverse direcții în agricultură, pentru a crea un lanț agroindustrial.
Pentru oamenii care locuiesc în zonele rurale, este foarte necesară educația antreprenorială, pentru ca ei să-și poată deschide o afacere. În sat este mult de lucru, însă, dacă omul își deschide acolo o afacere proprie, el nu pornește de la zero, ci de la minus 20, deoarece, de regulă, nu știe cum să o administreze. Îi este complicat să găsească forțe tinere de muncă (90% dintre lucrătorii buni pleacă în străinătate), ele trebuie să fie instruite și, în plus, încă nu poate fi vorba despre încredere între oameni și răbdare pentru atingerea scopului propus. În aceste condiții, este foarte complicat să pui afacerea pe picioare.
Le-am spus multor donatori că ar fi bine ca pe viitor finanțarea să fie însoțită de consulting, intructori. Nu contează atât de mult câte întreprinderi au primit finanțare, ci câte dintre ele își continuă activitatea după o anumită perioadă de timp, căci multe start up-uri se închid peste un an-doi. Dacă în cazul întreprinderilor mari există un personal larg de diverși specialiști, atunci oamenii de afaceri mici trebuie să fie universali în cunoștințele sale, fapt care este imposibil, iată de ce ei comit multe greșeli.
La început, nu avem cultură antreprenorială. Trebuie să investim fonduri, în primul rând, în mentalitatea oamenilor. De exemplu, pentru exportul de miere trebuie să fie adunată o partidă de 20 tone. Niciun producător nu poate face aceasta individual. Dar se găsește un oarecare moș Ion cu o tonă de miere, a cărei calitate nu corespunde standardelor europene. El crede că nu are prea multă miere, drept urmare, întreaga partida va trece. Dar nu va trece de control, unde indicatorii de calitate și siguranță se determină până la sutimi! Această încredere în „poate va trece, va funcționa” se întâlnește în toate domeniile economiei noastre.
Actualmente, multe proiecte de donare, plus subvențiile guvernamentale, ne oferă șansa să activăm în domeniul rural. Însă, unii oameni spun că nu știu cu ce să se ocupe. Astăzi Moldova reprezintă „un câmp nearat” pentru oamenii cu inițiativă. Este de lucru pentru toți. Cu toate acestea, nu tot ce zboară, face miere – nu oricine poate fi antreprenor, dar lucrători buni trebuiesc oricând”, – consideră Ștefan Sandic.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Articol în limba rusă – Как находить гранты и делать бизнес не только для себя

Tineri pentru Tineri…

Pe data de 12 noiembrie, în scuarul Grădinii Publice Ştefan cel Mare, a fost inaugutată expoziţia publică cu tematica: „Tineri pentru Tineri. Spune lumii povestea ta de succes!”.

Acţiunea este parte a proiectului cu acelaşi nume, realizat în cadrul Programului de granturi, oferit de către Ministerul Tineretului şi Sportului şi implementat de Centrul de Informare, Instruire şi Analiză Socială „CAPTES” în parteneriat cu Radio Moldova Tineret de la Compania Teleradio Moldova şi portalul ONG.MD.

Organizată cu ocazia Zilei Naţionale a Tineretului din Republica Moldova, expoziţia cuprinde 21 de panouri informaţionale, fiecare reprezentând o istorie de succes a unui  tânăr din Moldova.

Galeria laureaţilor „Tineri pentru Tineri. Spune lumii povestea ta de succes!”

Pentru mai multe detalii despre proiectul „Tineri pentru Tineri. Spune lumii povestea ta de succes!” – vezi comunicatul de presă.

Training in Sweden

În perioada 11-29.11.2013 particip la Stockholm la training-ul Strategic Business Management (Agenda). La instruire participă cîte 10 persoane din următoarele 5 țări: Moldova, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Ucraina, Albania. Agenda este una extrem de interesantă. Sperăm și ne dorim să avem parte de un training excepțional. Pe parcurs vom publica pe blog impresii personale de la acest eveniment.

Mai multe informații despre Suedia – http://sweden.se/.

Dulce-i mierea

Ştefan SANDIC: Scopul meu este să fac un model de afacere în Moldova nu în vorbe, dar în fapte. Asta înseamnă că procesul trebuie să cuprindă tot lanţul valoric de la producere până la logistică, ambalare şi livrare către consumator. Cu regret, în Moldova nu avem un astfel de exemplu de dezvoltare a unei afaceri, indiferent în ce domeniu. Sunt dispus să utilizez toate cunoştinţele şi experienţa obţinută pentru a sparge gheaţa şi a crea un astfel de model care să fie un punct de referinţă şi pentru alţi oameni de afaceri. În acest sens am semnat deja un contract cu o companie din Austria pentru a putea face singuri stupii, dar şi pentru a aduce în Moldova o linie proprie de ambalare. În prezent, mierea noastră este exportată angro peste hotare, unde este ambalată, or, se ştie prea bine că valoarea produsului ambalat este mult mai mare decât a produsului vândut angro. Pentru a dezvolta o afacere pe acest lanţ, este nevoie de investiţii de, cel puţin, 10 mil. de lei. Da, este dificil, dar nu şi imposibil.

Articol semnat de Alexandra Marin în Profit Nr._10_2013 (213), octombrie 2013, pag.96

Ştefan Sandic, originar din satul Şipca, raionul Şoldăneşti, este unul dintre puţinii moldoveni care, odată plecat la muncă peste hotare, nu doar că decide că revină acasă, dar şi se aventurează să lanseze o afacere într-un domeniu cu puţine exemple de reuşită, dar considerat de perspectivă în Moldova. Apicultor din a treia generaţie, Ştefan Sandic, un optimist incurabil, se ambiţionează să creeze în domeniul apiculturii un model de gestionare a unei afaceri în Moldova cap-coadă – de la producerea mierii de albine până la ambalarea şi livrarea acesteia la domiciliul consumatorului.

Povestea de succes a lui Ştefan Sandic a început acum trei ani când, revenit din Marea Britanie după aproape cinci ani de muncă, nu s-a arătat încântat de condiţiile oferite de angajatorii din Republica Moldova şi a decis să devină stăpânul propriei afaceri. Şi-a convins fratele şi câţiva prieteni să revină acasă şi să-şi unească eforturile pentru a pune pe picioare o activitate care să devină model de gestionare a unei afaceri pe tot lanţul valoric.

Energic din fire şi un optimist fără pereche, Ştefan Sandic nu s-a lăsat descurajat de piedici, dificultăţi şi probleme care se ţin lanţ, în special la început, când nimeni nu te cunoaşte. Obişnuit însă cu felul de a fi al occidentalilor, Ştefan a început să caute finanţare şi a aplicat la programul PNAET unde a obţinut primii bani cu care a reuşit să cumpere 280 de stupi de albine. A urmat apoi programul PARE 1+1, Ştefan Sandic fiind primul beneficiar al programului, primind 200 mii de lei pentru echipament agricol. Programul de granturi mici „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”, implementat de Asociaţia Obştească Hilfswerk Austria International cu suportul financiar al Uniunii Europene, a fost o nouă provocare pe care Ştefan a trecut-o cu brio. Fiind unul dintre cei şapte beneficiari ai proiectului, a obţinut un grant pentru achiziţie de utilaje şi echipamente în valoare de 15 mii de euro cu care a cumpărat un laborator mobil de extragere a mierii.

…

Articolul integral poate fi lecturat la sursa –  Profit Nr._10_2013 (213), octombrie 2013, pag.96

Voices from the field: a young beekeeping entrepreneur in Moldova

When Stefan Sandic finished his studies at the State Agrarian University of Moldova, he and his wife traveled to the UK on a summer program for students. “It was our first time in the UK and great opportunity to see and to learn on how UK farmers work,” said the native Moldovan.

Then, unlike most young Moldovans, he and his wife returned to the family farm: They had scrimped and saved enough money to start their own business, back home. “After that, we decided to open small company with our family, in the field I have studied at the university—beekeeping,“ he said. “It’s our family business. My grandfather worked with bees, my parents, too, and now me and my wife.”

Then, a friend told them about an IFAD grant. They applied, and thanks to the grant, were able to open the beekeeping business last year. Stefan, who is now 30, and his wife, who is 26, bought 300 hives. They were able to expand to 500 hives this year. “In our area there are a lot of farmers who need pollination of crops, like sunflowers, and there is a lot of forest,” said Stefan. “We are getting very good honey, almost organic, ecological.”

After last year’s high temperatures, which caused problems across the region, this year was a good one. The young farmer and his wife are now focusing on building a brand, and buying processing equipment, so they can market their honey directly to Europe. “Now we have the bees, we have the knowledge, and the next and last step is a small production facility to process honey to EU standards,” he explained. “It’s the last step for our business. If we get this, it will be very good.”

In Moldova, where as much as 90% of the country’s fiscal resources are concentrated in the capital, the Sandics’ story is unusual. “People in the village are poor,” the farmer explained. Getting a regular bank loan for small-scale agricultural projects is next to impossible. “If you are looking for loan, it is very expensive,” said Sandic. “The processing plant costs about 100 000 euros. In Moldova, you can only get this loan for 5 years. In Europe, you can have a loan for 25 years.”

As a result of conditions like these, Moldova is suffering from an acute brain drain. “Young people in our country, they finish their education and they leave, to Europe or Russia,” said the beekeeper. In addition to his full-time job, Sandic helps manage other rural businesses, and is so well-acquainted with the problems in the Moldovan countryside that he has been asked to give presentations on the topic in the capital. “If you go to village, there are no young people. It is terrible. There are only old people, lots of drunks. It is very, very difficult to work in the village.”

“My job is to work with bees,” he said. But he has also become a kind of cheerleader for reviving Moldovan agricultural life. “When I get the credit from you [IFAD]—thank you—I saw, it is possible to do something in this country.” Sandic called friends who had moved away, and convinced several to move back with similar grants. “Whether working in honey or cattle or anything else, we have the same goal: to produce, all the way to the packaging.”
“All my friends have gone to work in Spain, Italy, UK, USA, Ireland,” said Sandic. “Our country is an agriculture country. In five to ten years, there will be nobody here to work. But this is a good project, it will attract young people.”

He, for one, is happy to be back in the countryside, keeping bees in his family’s tradition. “Yes!” he said, with a laugh. “I like it, because I am from the village.”

Source: IFAD.org